– identifica tipurile de virus HPV cu risc oncogen înalt.
– cele 13 tipuri de HPV cu risc înalt sunt: 16, 18, 31, 33, 35, 39, 45, 51, 52, 56, 58, 59, 68.
– cele mai frecvente opt tulpini de HPV (16, 18, 31, 33, 35, 45, 52, 58) sunt responsabile de aproximativ 90% dintre cancerele de col uterin.
– tipurile HPV 16 si 18 determina 66% dintre toate cazurile de cancer cervical.
– în majoritatea cazurilor de infecție cu HPV, sistemul imunitar este capabil şi reuşeşte să elimine virusul din organism. Totuși, în 10% dintre cazuri, persistența > 1-2 ani a infecției cu acelaşi tip de HPV cu risc înalt, va determina apariția leziunilor precanceroase sau canceroase la nivelul colului uterin.
– testul HPV este pozitiv dacă în proba pacientei se identifică unul sau mai multe dintre tipurile evaluate.
– prin identificarea ADN-ului specific fiecărui tip de virus, testul arată dacă infecția HPV este unică (un singur tip HPV identificat) sau multiplă (mai multe tipuri HPV identificate).
– semnificația acestui rezultat ține cont de rezultatele testelor Papanicolau actuale şi precedente, de istoricul cervical anterior, de rezultatul altor investigații (ca de exemplu, colposcopia), precum şi de vârsta pacientei.
– un rezultat HPV pozitiv nu înseamnă că există o leziune de col uterin, ci semnifică riscul de a face cancer de col uterin
– de la caz la caz, acest rezultat pozitiv va impune efectuarea unor investigații suplimentare la recomandarea medicului ginecolog (test Papanicolau, colposcopie, biopsie cu examen histopatologic şi markeri moleculari) şi o anumită supraveghere ginecologică în timp.
– rezultatul negativ semnifică un risc scăzut de a face cancer de col uterin în viitorii ani, ceea ce permite distanțarea testării de screening la 5 ani.

– celulele de la nivelul colului uterin sunt examinate sub microscop pentru a determina dacă există deja celule canceroase sau celule anormale, denumite celule precanceroase, care ar putea progresa către celule canceroase.
– aceste modificari apar ca urmare a persistenței infecției cu HPV (Human papilloma virus).
– cancerul de col uterin poate fi prezent fără să ai niciun simptom sau semn.

21-29 ani – test Papanicolau la fiecare 12-24 luni. Testul HPV (genotipare) nu este recomandat la această categorie de vârstă.
30-65 ani – test Papanicolau la fiecare 12-24 luni, test HPV (genotipare) la fiecare 5 ani.

Periodicitatea trebuie reluată dacă femeia are un nou partener sexual şi testarea trebuie continuată dacă are mai mulți parteneri sexuali!

Femeile care au un risc crescut de cancer cervical (femeile cu infecție HIV sau istoric de cancer de col uterin) trebuie testate mult mai frecvent.

Femeile care au fost tratate pentru leziuni precanceroase (displazie cervicală) ar trebui să continue testarea Papanicolau timp de 20 de ani după tratament, sau până la vârsta de 65 de ani, oricare dintre acestea se aplică.

Dacă ai fost tratată cu histerectomie totală (operația prin care s-a îndepărtat uterul şi colul uterin) şi nu ai fost diagnosticată cu cancer de col uterin, nu va mai fi nevoie sa faci testul.

Dacă s-a efectuat histerectomie subtotală (s-a îndepărtat doar uterul), screeningul continuă ca şi în cazul femeilor fără histerectomie.

După vârsta de 65 ani – majoritatea femeilor pot înceta să mai facă testul Papanicolau, dacă nu au fost diagnosticate cu cancer de col uterin sau leziuni precanceroase şi dacă ultimele 3 rezultate au fost negative în ultimii 10 ani.

Teste screening pentru infecțiile cu transmitere sexuală (ITS)

– infecțiile cu transmitere sexuală (ITS) sunt acele infecții transmise prin contact sexual.
– cauzate de diverse bacterii, paraziți şi virusuri.
– testarea pentru ITS este importantă, întrucât o persoană poate avea o infecție fără să cunoască acest lucru (în majoritatea cazurilor, nu există semne sau simptome).
– la femeie, infecțiile cu transmitere sexuală netratate se pot complica cu infertilitate, boala inflamatorie pelvina (BIP) şi complicații legate de sarcină (sarcină extrauterină, infectarea fătului).

Discută deschis cu medicul tău ginecolog despre istoricul sexual şi despre simptomele pe care le ai!

Mergi la controalele ginecologice în mod regulat sau imediat ce a apărut o problemă medicală!

Dacă în urma acestui articol te regăsești în una dintre situații, nu ezita să te adresezi medicului tău ginecolog!